29.08.2018
Cand poate fi considerat un lider corect si cand este el imoral? - perceptii ale liderilor despre „a face lucrurile care trebuie” si „a face lucrurile cum trebuie”
Publicația: Journal of Business Ethics
Cuvinte cheie: stil de conducere etic, cultura estica și occidentala, domeniu organizational, stil de conducere imoral
Articol: Ethical and Unethical Leadership: A Cross-Cultural and Cross-Sectoral Analysis
Autori: Silke Astrid Eisenbeiss, Felix Brodbeck
Silke Eisenbeiss si Felix Brodbeck (2014) atrag atentia unei noi provocari din domeniul organizational si exploreaza modul in care formele de conducere sunt considerate etice sau imorale, atunci cand liderii s-ar raporta la organizatii in care exista diversitate foarte mare din punct de vedere cultural. Analizand literatura de specialitate si explorand calitativ perceptiile liderilor din diverse culturi, autorii ajung la concluzia ca exista doua perspective generale de a te raporta la angajati, organizatie si munca – „a face lucrurile care trebuie”(perspectiva normativa) si „a face lucrurile cum trebuie”(perspectiva valorica). In functie de aceste doua perspective, pot fi descrise forme etice si forme imorale de conducere, indiferent de diversitatea bagajului cultural sau a rolurilor organizationale.
Conform rezultatelor studiului calitativ in care au fost intervievati liderii, acestia au luat in calcul pentru a descrie tipuri de lideri etici si imorali conduita liderului, modul de luare a deciziilor si stilul de management.
ü Perspectiva orientarii spre valori.
o Conform acestei orientari, liderii etici tind sa fie preocupati de responsabilitate, sunt modesti si toleranti. In general, modul lor de a conduce este in acord cu valorile personale si universale ca grija pentru umanitate, onestitate, justitie si responsabilitate si isi fac transparente deciziile prin argumentarea lor.
o Liderilor imorali, pe de alta parte, le lipseste empatia, asumarea responsabilitatii pentru actiunile lor si nu au o viziune de ansamblu, pe termen lung, pentru organizatie.
ü Perspectiva orientarii spre conformism
o Conform acestei orientari, liderii etici tind sa isi modeleze comportamentele si iau decizii in concordanta cu normele prestabilite la nivel organizational, adera cu usurinta la reguli, norme si legi si intervin in mod eficient pentru a corecta eventualele greseli. Totodata, acestia sunt considerati a fi in concordanta cu valorile traditionale valorizate la nivel de conducere – stabilirea unor obiective clare, monitorizare, control si recompensare.
o La polul opus, liderii imorali sunt cei care actioneaza corupt si ilegal. In general, conduita lor personala este caracterizata de lipsa de credibilitate, discriminare, modul lor de a lua decizii este egocentric si cauta sa manipuleze pe ceilalti din jur. In general, aceasta forma imorala de conducere este descrisa ca fiind una destructiva si nu este echivalenta cu una ineficienta, cum este spre exemplu stilul de leadership laissez-faire.
Rezultatele studiului arata ca tendinta centrala a participantilor la studiu este de a recomanda gestionarea organizatiilor mai ales pe baza valorilor personale, dar respectand normele si legile specifice organizatiei si ale mediului cultural.
Mai mult detalii despre studiu se gasesc aici: https://www.jstor.org/stable/42921438?seq=1#page_scan_tab_contents
Prezentare realizata de dr. Cristina Maria BOSTAN
Ultimele articole
-
Efectul Flynn in Romania - Schimbari de-a lungul timpului si intre generatii in performanta cognitiva
Studiul de fata investigheaza in ce masura exista o crestere a performantelor cognitive in mod constant in populatia din Romania, luand in calcul specificul individual si generational de-a lungul timpului.Mai mult -
Legatura dintre afisarea de emotii diferite fata de cele resimtite cu adevarat la locul de munca si sanatatea angajatilor
In studiul de fata se scot in evidenta problemele asociate disonantei emotionale resimtite la locul de munca si factorii de risc pentru accentuarea disonantei in contextul angajatilor, in servicii de asistenta (ex. operatori call-center, agenti, etc.).Mai mult -
Control perceput si emotiile academice prezic succesul studentilor - efecte asupra intentiei de abandon si realizare academica
Studiul de fata investigheaza un fenomen actual - esecul academic. Mai specific, examineaza cum controlul academic perceput şi emotiile academice prezic succesul studentilor, conceptualizat fie ca intentie de abandon scazuta, fie ca realizare academica inalta.Mai mult