27.02.2020
Jurnalul: Intelligence
Cuvinte cheie: Flynn effect, intelligence, Romania, hierarchical age-period-cohort
Titlu articol: Time and generational changes in cognitive performance in Romania
Autori: Gunnesch-Luca, G. & Iliescu, D.
Anul publicarii: 2020
Efectul Flynn reflecta cresteri constante ale performantei cognitive de-a lungul secolului `20 ca urmare a imbunatatirii conditiilor de viata precum educatia sau a celor de testare psihologica. Acest fenomen a fost investigat pe tot globul pamantesc, observandu-se variatii, cresteri dar si scaderi la nivel global ale inteligentei sau luand in considerare anumite tipuri de aptitudini (ex. fluenta verbala, reprezentare spatiala). Autorii studiului investigheaza acest fenomen evidentiind schimbarile inregistrate in Romania, luand in calcul anumite perioade de timp si populatii generationale diferite pe fondul lipsei unor astfel de informatii in spatiul stiintific international. Cei mai importanti factori luati in considerare pentru intelegerea schimbarilor inclusi in studiu sunt anul evaluarii, varsta participantilor, perioada si generatia din care fac parte persoanele evaluate.
In studiu au fost inclusi 12,034 participanti evaluati cu ajutorul unui set de teste aptitudinale multidimensionale (The Multidimensional Aptitude Battery (MAB) in perioada 2003-2018, in care distributia de gen, de regiune si mediul sunt reprezentative pentru populatia din Romania pe unele dintre esantioanele utilizate. Testele aptitudinale multidimensionale utilizate reflecta inteligenta verbala si performanta cognitiva ce impreuna sunt utilizate pentru cristalizarea unui coeficient general al inteligentei (ex. IQ).
Rezultatele generale ale studiului indica o crestere constanta pe an a performantelor cognitive cu aproximativ o treime dintr-un punct IQ (b = 0.34, 95% CI [0.13, 0.56]), adica o crestere constanta cu trei puncte IQ odata la 10 ani. Raportat la rezultatele obtinute la nivel international, acestea sunt asemanatoare cu schimbarile pozitive inregistrate in alte tari. Asemanator, aceleasi analize au indicat ca ambele componentele masurate ale inteligentei sunt prezise semnificativ, atunci cand au fost controlate varsta si genul: inteligenta verbala (b = 0.37, 95%CI [0.14, 0.59]) si performanta cognitiva (b = 0.39, 95%CI [0.19, 0.58]). In ceea ce priveste varsta participantilor, perioada si generatia din care fac parte, fiecare dintre acesti factori sunt semnificativ, dar diferit: varsta determina coeficientii IQ in sens negativ, neliniar si putin atat la nivel general al inteligentei cat si la nivelul componentelor acesteia (Rsquare = 0.02, 95%CI [0.01, 0.03], F(15,12,018) = 17.48, p < .001). In ceea ce priveste efectele generationale, acest factor explica in mod semnificativ schimbarile constante ale inteligentei (Rsquare = 0.01, 95%CI [0.01, 0.01], F(6,12,027) = 18.42, p < .001). Analizele de potrivire a unui model care sa explice cel mai bine schimbarile constante in performanta cognitiva indica modelul in care sunt inclusi toti factorii.
Pentru mai multe detalii despre cadrul teoretic si empiric al studiului, acesta se regaseste in intregime aici:
Prezentare realizata de dr. Cristina Maria Bostan
Ultimele articole
-
Efectul Flynn in Romania - Schimbari de-a lungul timpului si intre generatii in performanta cognitiva
Studiul de fata investigheaza in ce masura exista o crestere a performantelor cognitive in mod constant in populatia din Romania, luand in calcul specificul individual si generational de-a lungul timpului.Mai mult -
Legatura dintre afisarea de emotii diferite fata de cele resimtite cu adevarat la locul de munca si sanatatea angajatilor
In studiul de fata se scot in evidenta problemele asociate disonantei emotionale resimtite la locul de munca si factorii de risc pentru accentuarea disonantei in contextul angajatilor, in servicii de asistenta (ex. operatori call-center, agenti, etc.).Mai mult -
Control perceput si emotiile academice prezic succesul studentilor - efecte asupra intentiei de abandon si realizare academica
Studiul de fata investigheaza un fenomen actual - esecul academic. Mai specific, examineaza cum controlul academic perceput şi emotiile academice prezic succesul studentilor, conceptualizat fie ca intentie de abandon scazuta, fie ca realizare academica inalta.Mai mult