Cum sunt alese tipurile de intrebari la interviu si ce indica aceste alegeri despre personalitatea cuiva?

Publicatia / Jurnalul: Applied Psychology

Cuvinte cheie:  angajare, intrebari, interviu, narcisism, brainteasers

Titlu articol: Dark Motives and Elective Use of Brainteaser Interview Questions

Autori: Highhouse, S.,Nye, C.D., & Zhang, D.C.

Anul publicarii: 2018

Intrebarile de tipul ”brainteaser” sau ”puzzle” sunt folosite deseori in interviurile de angajare. Considerate intrebari din categoria interviurilor stresante, interogațiile de tipul ”Cate ferestre crezi ca sunt, in total, in New York?” pot avea un caracter abuziv și, in general, declanșeaza o stare pronunțata de disconfort celor in postura de intervievat (Wright, Sablynski, Manson, & Oshiro, 2012). Totuși, ele au cateva avantaje - pe de o parte, testeaza abilitiatea candidatului de a gestiona situații stresante, iar pe de alta parte, pot indica anumite trasaturi ale intervievatorului. Autorii prezentei cercetatori au investigat relațiile dintre anumite trasaturi negative de personalitate și predispoziția de a utiliza, in potențiale interviuri de angajare, intrebarile de tip brainteaser.

Un eșantion reprezentativ de 736 de adulți activi pe piața muncii (dintre care 56% barbați) au participat la un prim studiu. Dupa ce le-a fost prezentata o lista de intrebari utilizate in interviuri, incluzand intrebari tradiționale (ex. ”Ești un bun ascultator?”), intrebari ce vizeaza comportamentul (ex. ”Povestește-mi despre un moment in care ai avut un eșec”), dar și intrebari de tip brainteaser (ex. ”Cum ai explica ce e un scaun unui extraterestru?”). participanții au evaluat, pe o scala de la 1 la 5, cat de potrivite sunt aceste intrebari in cadrul unui interviu de angajare. In final, au completat Scala scurta a Triadei Intunecate (SD3; Jones & Paulhus, 2014), instrument ce include subscale ale machiavelismului, psihopatiei și narcisismului. Totodata, participanții au completat instrumente ce au vizat masuri ale sadismului, intuiției (in procesul de angajare) și competența sociala.

Rezultatele unei analize de regresie multipla au aratat ca, persoanele care au considerat intrebarile de tip brainteaser ca fiind mai potrivite in interviurile de angajare au tendința de a fi mai narcisiste, mai sadice, și au un nivel mai scazut al competenței sociale (R² = .13, p < .01). De asemenea, aceste persoane au considerat mai importanta intuiția angajatorului in procesul de selecție și recrutare. Un factor comun al acestor trasaturi – narcisismul si sadism, este asprimea, insensibilitatea (engl. callousness) (Bifactor CFA, RMSEA < .05, TLI < .90, CFI < .90, WRMR < .95) .

Un al doilea studiu cu caracter longitudinal (N = 1428 angajati), a aratat ca lipsa capacitații de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt mediaza parțial relația dintre acest factor comun (callousness) și percepția (pozitiva sau negativa) a utilitații intrebarilor de tip brainteaser. Asa cum arata rezultatele, sadismul residual prezice negativ capaciatea de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt (b = -.4, p < .05), iar asta afecteaza negativ perceptia utilitatii intrebarilor (b = -.29, p < .05). Totodata, atunci cand sunt controlati toti factorii de mai sus, rezultatele arata ca insensibilitatea ii face pe angajati sa vada intrebarile de tip brainteaser ca fiind utile atunci cand iau in considerare perspectiva celuilalt. Insensibilitatea prezice pozitiv capacitatea de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt (b = .18, p < .05),  si totodata perceptia utilitatii intrebarilor (b = .32). Cu alte cuvinte, persoanele insensibile sunt mai predispuse sa considere ca metodele utilizate pentru a obtine ceva sunt justificate de rezultat, acestia concentrandu-se mai mult pe beneficiile finale decat pe costurile asociate unor astfel de metode.

Importanța prezentei cercetari este concretizata, printre altele, de nevoia de cunoaștere a modului de percepere și a consecințelor utilizarii acestui tip de intrebari. Potențialul candidat se poate simți nedreptațit și poate avea, in general, o percepție negativa asupra climatului organizațional și a politicilor de recrutare, atunci cand sunt folosite astfel de intrebari in cadrul interviurilor de angajare.

Pentru mai multe detalii despre cadrul teoretic si empiric al studiului, acesta se regaseste in intregime aici: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/apps.12163

           Prezentare realizata de drd. Alexandra Maftei si dr. Cristina Maria Bostan