Dezvoltarea rezilientei angajatilor: un program de training de 2 zile pentru victimele hartuirii la locul de munca

Publicația: Psihologia Resurselor Umane

Cuvinte cheie: hărțuirea la locul de muncă, rezileință, strategii de coping, mediere,  

Articol: Un model de mediere multiplă a relației dintre hărțuirea la locul de muncă, strategiile de coping, reziliența și suferința angajaților: idei pentru un program de instruire

Autor: Teodora Maidaniuc-Chirilă

Anul publicării: 2015

Prezentare realizată de Alexandru Dorneanu

Dupa ce au realizat un prim  studiu care a dezvaluit rolul mediator a trei variabile (rezilienta, concentrarea asupra emotiilor si ventilarea emotiilor) in relatia dintre hartuirea la locul de munca si suferinta mentala a angajatilor, autorii si-au propus realizarea unui program de interventie pentru victimele hartuirii la locul de munca

Faptul ca rezilienta angajatilor a scazut si nivelul suferintei mentale a acestora a crescut atunci cand au fost expusi hartuirii la locul de munca arata negesitatea elaborarii unui program axat pe cresterea nivelul rezilientei angajatilor hartuiti la locul de munca.

Programul de training prezentat in acest studiu s-a axat pe cresterea constientizarii fenomenului de hartuire la locul de munca, constientizarea emotiilor traite in situatii stresante si practicarea tehnicilor lui Albert Ellis pentru cresterea rezilientei.

Obiectivele programului au fost:

·         Sa sporeasca informatiile pe care angajatii Romani le au despre hartuirea la locul de munca prin prezentarea principalelor caracteristici ale acesteia

·         Sa imbunatateasca rezilienta angajatilor romani prin folosirea modelului ABCD al lui Albert Ellis.

Au fost selectati 15 angajati care sa participe la un program de training conceput pentru cresterea rezilientei angajatilor. Acestia au fost selectati dintr-un esantion de 172 de angajati participanti la primul studiu, pe baza scorurilor lor la chestionarul care masura hartuirea la locul de munca, nivelul rezilientei, strategiile de coping si suferinta mentala si fizica. Au fost selectati doar angajatii cu o rezilienta scazuta, care au fost hartuiti la locul de munca si la care predominau strategiile pasive de coping (negarea, dezangajarea mentala, dezangajarea comportamentala si concentrarea asupra si ventilarea emotiilor.)

Pentru a evalua rezilienta mentala si pentru a o imbunatati a fost prezentat modelul ABCD al lui Ellis. Modelul lui Albert Ellis propune o modalitate de construire a rezilientei mentale in patru etape. Punctul de plecare este constientizarea consecintelor emotionale ale traumei experimentate. Conform acestui model, consecintele emotionale (C) se manifesta indirect, prin credinte personale (B) in legatura cu problemele, si nu direct, din cauza problemelor in sine. A-i invata pe oameni sa diferentieze intre problemele obiective si problemele cauzate de perceptii eronate asupra situatiilor va avea un efect pozitiv din punct de vedere emotional (D).

Primul exercitiu a fost alcatuit dintr-o sarcina in care participantilor li s-a cerut sa prezinte un eveniment negativ, stresant si care se repeta la locul de munca si sa raspunda la trei intrebari referitoare la motivul pentru care evenimentul stresant a avut loc, sentimentele pe care le-au experimentat si ce au facut pentru a diminua impactul negativ. Al doilea exercitiu a presupus oferirea de raspunsuri la aceleasi intrebari, dar din perspectiva modelului ABCD.

Motivele oferite in primul exercitiu au fost comparate cu motivele oferite in cel de-al doilea. Datele calitative au fost analizate pentru a observa daca participantii au abilitatea de a separa motivul aparitiei situatiei stresante de credintele lor personale despre eveniment.

Programul de training a avut un design pre-test post-test. Diferentele dintre explicatiile pentru aparitia evenimentului stresant au fost comparate pentru fiecare dintre cele doua situatii: inainte de trainingul ABCD (prima situatie) si dupa training (a doua situatie).

Programul a avut loc in weekend, pentru a asigura prezenta participantilor si a avut la baza dorinta lor intrinseca de dezvoltare personala. Analiza raspunsurilor participantilor a aratat ca acestia au inteles rolul modelului ABCD si ca si-au dezvoltat abilitatea de a-l aplica in situatiile stresante cu care se confrunta la locul de munca, ajutandu-i sa-si gestioneze emotiile negative.