Investigarea impactului emotiilor negative asupra reglarii emotionale in organizatii

Publicatia: Psihologia Resurselor Umane 

Cuvinte cheie: emotii negative, control, reglare emotionala, mediu de lucru

Articol: Investigarea impactului emotiilor negative asupra reglarii emotionale in organizatii

Autor: Dumbrava, E.

Anul publicarii: 2014

Prezentare realizata de Florentina Linca

In aceasta cercetare Eugen Dumbrava a studiat modul in care emotiile negative pot fi tinute sub control in mediul organizational, dar si modul in care anumite medii organizationale favorizeaza aparitia emotiilor negative.

Emotia, in general,  este definita ca fiind raspunsul nostru la evenimentele si situatiile pe care le intalnim fie in spatiul intim, fie in mediul organizational. 

Rolul emotiei in context organizational a fost putin inteles inainte de anii ’90. Ulterior, au aparut in cercetarea din domeniu conceptele de munca emotionala sau efort emotional, care presupun faptul ca, in organizatii, angajatului i se cere sa manifeste la serviciu numai anumite emotii acceptate.

Este cunoscut faptul ca mediul organizational creeaza evenimentele afective, astfel incat termenii „neplaceri” si „incurajari” au fost asociati si folositi mai tarziu pentru a reprezenta evenimente afective pozitive si negative la locul de munca. Neplacerile si incurajarile au ca rezultat reactii emotionale, care, la randul lor, au consecinte comportamentale si atitudinale pentru angajati, dar si pentru organizatie.

Asadar, scopul acestei cercetari a fost acela de a investiga, pe de o parte, daca angajatii cu emotionalitate negativa mai mare vor avea niveluri scazute de control al emotiilor, atat ca stare, cat si ca trasatura de personalitate, iar, pe de alta parte, daca angajatii care provin din medii organizationale diferite sunt predispusi la niveluri diferite ale emotiilor negative si niveluri diferite de performanta in munca.

La acest studiu au participat 94 de angajati, majoritatea aflati in pozitii cheie, manageriale, in patru companii din piata autohtona, companii caracterizate ca activand intr-un mediu extrem de competitiv, fiind lideri de piata in domeniul lor de activitate.

Cele patru domenii de activitate au fost: constructii (40 angajati), servicii medicale (11 angajati), servicii turistice (21 angajati) si servicii de consultanta financiara (22 angajati). Varsta angajatiilor a variat intre 24-57 ani (M = 34.3 ani; AS = 6.7). Media vechimii in organizatie in momentul testarii a fost de 5.8 ani (AS = 2.84), iar media vechimii totale in munca a fost de 12.5 ani (AS =5.87). Din cei 94 de angajati, 39 au fost barbati si 55 au fost femei, 88 au avut studii superioare si 6 au avut studii medii, iar din perspectiva pozitiei ocupate, 14 ocupau functii de top, 76 pozitii de management de linie si 4 pozitii de nivel de baza.

Participantii au fost rugati sa completeze inventare si chestionare in vederea evaluarii nivelurilor de emotionalitate pozitiva si negativa, a motivatiei performantei, a autocontrolului si a trasaturilor de personalitate.

Rezultatele confirma faptul ca angajatii cu emotionalitate negativa mai mare au niveluri scazute de control al emotiilor, atat ca stare, cat si ca trasatura de personalitate, dar si ca angajatii care provin din medii organizationale diferite sunt predispusi la niveluri diferite ale emotiilor negative si niveluri diferite de performanta in munca.

Din rezultatele studiului se poate concluziona faptul ca anumite tipuri de organizatii competitive, prin politicile lor, pot naste emotionalitate negativa. Aparitia acestei situatii depinde si de capacitatea de autocontrol a individului.