06.12.2018
Publicatia / Jurnalul: Journal of Applied Psychology Titlu articol: Good actors but bad apples: Deviant consequences of daily impression management at work Cuvinte cheie: intrarea în grații, auto-promovare, managementul impresiilor, abilități politice Autori: Klotz, A. C., He, W., Yam, K. C., Bolino, M. C., Wei, W., Houston, L.
Gestiunea impresiilor este un fenomen frecvent intalnit in majoritatea situaţiilor din sfera profesională. Conform studiilor, aceasta este o strategie frecvent utilizata pentru mentinerea unor relatii pozitive la locul de munca. Mai specific, angajaţii aplică managementul impresiilor la locul de muncă utilizând comportamente menite să creeze şi să întreţină o imagine profesională dezirabilă în faţa colegilor şi colaboratorilor, dar mai ales în faţa superiorilor ierarhici.
Studii anterioare indică faptul că managementul impresiilor este asociată cu urmări importante pentru angajaţi (ex: rezultate mai bune la evaluarea performanţei), dar aceste studii au comparat utilizarea acestei strategii de către angajati diferiţi, ignorând faptul că angajaţii au tendinţa să adapteze modul de gestiune a impresiilor în funcţie de situaţiile cu care sunt confruntaţi la locul de muncă. Cercetarea de faţă argumentează faptul că managementul impresiilor, utilizat zilnic, poate fi epuizant, punând angajaţii in pericol de a se angaja în comportamente nocive la locul de muncă. Un lot de 75 de angajaţi din China au raportat utilizarea zilnică a tacticilor de management al impresiilor centrate pe superiorul ierarhic (intrarea in graţii şi auto-promovarea). Datele au fost analizate in vederea înţelegerii mai profunde a naturii şi consecinţelor intra-individuale ale utilizării acestor strategii.
Datele sugerează că utilizarea intrării în graţii epuizează capacitatea de auto-control a angajaţilor (b = .17, p < .001), în timp ce auto-promovarea nu are acest efect (b = .03, p > .05). In cazul tacticii de intrare în graţii, epuizarea resurselor energetice prezice pozitiv angajarea în comportamente nocive organizaţiei (b = .23, p < .001). De asemenea, efectul moderat este mai puternic in cazul angajaţilor care nu au competenţe de gestiune a jocurilor politice din organizaţie (b = -25, p < .001).
În ansamblu, studiul de faţă contribuie la completarea tabloului laturii întunecate a utilizării managementului la locul de muncă. Acest studiu deschide calea pentru cercetări viitoare legate de valoarea comportamentelor de management al impresiilor la locul de muncă pentru evoluţia profesională a angajatului precum şi pentru evoluţia financiară a organizaţiei.
Pentru mai multe detalii despre rezultatele studiului, regasiti aici articolul:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29939036
Prezentare realizată de dr. Alexandra Gervescu
Ultimele articole
-
Efectul Flynn in Romania - Schimbari de-a lungul timpului si intre generatii in performanta cognitiva
Studiul de fata investigheaza in ce masura exista o crestere a performantelor cognitive in mod constant in populatia din Romania, luand in calcul specificul individual si generational de-a lungul timpului.Mai mult -
Legatura dintre afisarea de emotii diferite fata de cele resimtite cu adevarat la locul de munca si sanatatea angajatilor
In studiul de fata se scot in evidenta problemele asociate disonantei emotionale resimtite la locul de munca si factorii de risc pentru accentuarea disonantei in contextul angajatilor, in servicii de asistenta (ex. operatori call-center, agenti, etc.).Mai mult -
Control perceput si emotiile academice prezic succesul studentilor - efecte asupra intentiei de abandon si realizare academica
Studiul de fata investigheaza un fenomen actual - esecul academic. Mai specific, examineaza cum controlul academic perceput şi emotiile academice prezic succesul studentilor, conceptualizat fie ca intentie de abandon scazuta, fie ca realizare academica inalta.Mai mult