04.01.2019
Publicatia / Jurnalul: Journal of Personnel Psychology
Cuvinte cheie: ajustare de tip persoana-mediu, etnie, recrutare, intrebari interviu, discriminare
Anul publicarii: 2018
Titlu articol: Applicant Ethnicity Affects Which Questions Are Asked in a Job Interview - The Role of Expected Fit
Autori: Wolgast, S., Björklund, F. Bäckström, M.
Autorii acestui studiu au explorat in profunzime sursele prin care, constient sau inconstient, recrutorii pot discrimina aplicantii pentru un loc de munca. Contextul analizat in cazul acestui studiu a fost interviul de selectie, analizandu-se aici doua aspecte esentiale: tipul de intrebari pregatite si utilitatea intrebarilor pentru angajarea unei persoane. Aceste aspecte au fost analizate diferentiind intre tendintele recrutorilor de a-si concentra atentia pe potrivirea dintre aplicant si post, aplicant si grupul cultural sau aplicant si compania in care urmeaza sa lucreze. Diferentele din studiu au fost evaluate si luand in considerare apartenenta la un anumit grup etnic /cultural, in cazul acesta - suedez sau arabic. Rezultatele, in general, arata ca desi recrutorii considera ca deciziile cele mai bune de angajare se iau prin analiza concordantei dintre persoana si post, exista situatii in care apartenenta la un anumit grup cultural poate modifica aceasta practica.
In primul studiu, 57 recrutori activi in companii private au primit in primul rand o descriere generala a postului cu cerintele specifice acestuia (ex. conditii si abilitati) si o lista cu nume, fie suedeze, fie arabice. La final, acestia erau rugati sa redacteze 10 intrebari pe care le-ar pune intr-un interviu cu aceste persoane. Asa cum arata rezultatele acestui prim studiu,, recrutorii isi concentreaza atentia pe intrebarile care exploreaza integrarea normelor sau valorilor culturale (t(54) = 2.28, p = .02, d = .62) si in ce masura acestia se potrivesc cu viitoarea echipa de munca (t(54) = 3.44, p = .001, d = 0.94). In schimb, atunci cand aplicantii erau dintr-un grup etnic asemanator, recrutorii si-au concentrat atentia predominant pe potrivirea dintre abilitatile aplicantului si sarcinile specifice postului (t(54) = 5.12, p < .001, d = 1.39).
In al doilea studiu au participat 69 de recrutori, acestia fiind rugati sa evalueze in ce masura intrebari asemenatoare celor pregatite de participantii din primul studiu ar fi utile sau nu pentru un interviu de angajare, in functie de atentia la potrivirea dintre candidat si locul de munca, candidat-grup sau candidat-companie. Asa cum arata rezultatele, recrutorii considera ca fiind cele mai utile intrebarile care vizeaza o potrivire intre candidat si specificul jobului (t(68) = 2.06, p = .043, d = 0.31).
In final, studiul 3 a investigat in ce masura continutul informational al unui interviu deja realizat este considerat ca fiind mai util pentru angajare, in functie de tipul de potrivire cu postul, grupul sau compania. Rezutatele sunt asemanatoare cu cele din studiul 2, acestia considerand ca descrierile cele mai utile pentru a lua o decizie sunt cele care fac referire la potrivirea dintre persoana si cerintele postului (t(65) = 4.73, p < .001, d = 0.59).
Pentru mai multe detalii despre cadrul teoretic si empiric al studiului, acesta se regaseste aici:
https://econtent.hogrefe.com/doi/pdf/10.1027/1866-5888/a000197
Prezentare realizata de dr. Cristina Maria Bostan
Ultimele articole
-
Efectul Flynn in Romania - Schimbari de-a lungul timpului si intre generatii in performanta cognitiva
Studiul de fata investigheaza in ce masura exista o crestere a performantelor cognitive in mod constant in populatia din Romania, luand in calcul specificul individual si generational de-a lungul timpului.Mai mult -
Legatura dintre afisarea de emotii diferite fata de cele resimtite cu adevarat la locul de munca si sanatatea angajatilor
In studiul de fata se scot in evidenta problemele asociate disonantei emotionale resimtite la locul de munca si factorii de risc pentru accentuarea disonantei in contextul angajatilor, in servicii de asistenta (ex. operatori call-center, agenti, etc.).Mai mult -
Control perceput si emotiile academice prezic succesul studentilor - efecte asupra intentiei de abandon si realizare academica
Studiul de fata investigheaza un fenomen actual - esecul academic. Mai specific, examineaza cum controlul academic perceput şi emotiile academice prezic succesul studentilor, conceptualizat fie ca intentie de abandon scazuta, fie ca realizare academica inalta.Mai mult